Ziua 8 – „acolo este tara mea…”

Dupa ziua de odihna si reparatii ale piciorului – care ulterior s-a dovedit ca nu a fost suficienta – am hotarat, fortat de imprejurimi (de lipsa valutei nationale bulgaresti, leva; de dorul de a vorbi cu cineva; de continuarea traseului cu orice cost, etc.) sa purced la drum de dimineata. Asa ca, duminica, zi de odihna pentru altii, dar se pare ca nu pentru mine, am pornit cu gandul sa trec granita cu Romania, pe jos – pana la ora 16:00, cand stiam ca trece inapoi spre Romania microbuzul care m-a dus pe mine la Kavarna – daca nu m-ar fi lasat sa trec granita pe jos (pentru ca exista totusi si eventualitatea aceasta).

Am strans cortul de la 6 – asa ca la 7 si ceva, dupa o masa fortata, pentru ca nu sunt obisnuit sa mananc la acea ora, am pornit la drum – spre Shabla, Vaklino, Durankulak si, ca tinta finala, din nou Vama Veche; am plecat intr-un mars fortat, asa ca dupa doar o ora am parcurs cei 5-6 kilometri pana in centrul Shablei.

centrul unui sat numit Shabla

centrul unui sat numit Shabla

Nu ramane sa spun decat ca din acest sat/oras – pana la Ezeretz sau Vaklino nu am mai facut fotografii. De ce? Pentru ca drumurile arata ca orice drum romanesc intre doua sate, marea era departe, iar masinile treceau in goana pe langa mine… Urma o zi si mai grea decat cea de-a 6-a. Am ales sa merg pe sosea pentru a fi sigur ca nu bat campurile aiurea – lucru de care mai tarziu mi-a parut bine: toata coasta inainte de Romania este pazita, exista santinele peste tot, politie, militari inarmati – iar eu puteam foarte usor fi confundat cu un imigrant ilegal care incearca sa ajunga in Europa, pe jos.

In centrul fotografiei se vede mai greu un post de santinela – pe malul marii – prin zona pe unde imi facusem initial planul pentru traseu

Dupa isprava de acum doua zile, cand am fost legitimat de politie, am preferat sa merg pe un drum european, pe jos, pe langa masini care mergeau cu 100+ la ora si sa ajung in aceasta a 8-a zi in tara mea. Nu mai vorbesc ca banii bulgaresti deja devenisera o problema – si, mai mult,imi demonstrasem deja ca pot sa stau singur cu mine insumi, fara sa imi fie teama de rezultat. Asa ca pana la ora 11:00 ajunsesem deja la jumatatea drumului – Ezeretz – dar durerile de la picior m-au ajuns din urma, iar rucsacul parea din ce in ce mai greu; am infulecat ceva din mers, am ingerat un ibuprofen si am mers mai departe – acum nu mai conta daca mai pot pentru ca nu aveam unde sa ma opresc – asa aproape de granita era imposibil sa nu fiu luat la intrebari peste noapte de politie sau sateni, daca as fi campat in plin camp.

La Vaklino am facut o pauza din mers sa mananc din nou ceva (fructe deshidratate si sa beau o bere, iar piciorul incepuse iarasi sa doara) si sa ma gandesc ce fac mai departe; nu credeam ca am sa rezist pana la granita, durerea era insuportabila asa ca am apelat la lucrurile repetitive: mergeam 200 de pasi, facem pauza; apoi cand nu mai puteam 200, mergeam 100 – pana cand am ajuns sa merg 20 de pasi si sa ma opresc; ba chiar la un moment dat, exact inainte de granita mergeam intr-un picior si in betele de treking.

Oricum, in momentul cand corpul simte atat de multa durere iti dai seama cine esti si de cat de multe lucruri esti in stare – nu regret chinul de atunci, chiar daca acum trebuie sa imi radiografiez piciorul si posibil sa stau linistit vreo cateva luni… Am ajuns intr-un final la Durankulak si am trecut pe langa un complex unde se pot urmari pasarile din zona – bird watching – sau poti sa te dai cu barca sau ATV-ul; bulgarii stiu sa faca turism.

Pensiune la Durankulak – scumpa

Durankulak – totul era in reconstructie – in evolutie

Acesta este ultimul sat inainte de granita cu Romania – deja dorul de a mea tara era prea mare sa ma mai tina inca 6 kilometri si inca o zi intr-o tara straina. Am mancat ultima bucatica de glucoza, am mai baut o bere – ca sa nu mai cumpar apa – si am purces la drum, caci simteam ca al meu picior a inceput sa se umfle; totusi ma alinam cu gandul ca eu ma plang de un picior – si pot oricand sa ma opresc, cu consecintele de rigoare, dar mamele sunt atat de bucuroase de durerea lor cand nasc – ma simteam atat de mic, la gandurile astea incat am mers si nu mi-am umplut camelback-ul cu apa. Asa ca ultimii 6 kilometri i-am facut fara apa, sub un soare torid, de ora 14:00, cu un rucsac care, desi avea 25 de kg, acum parea ca are 40, cu un picior care mai bine nu il aveam – dar sa nu dramatizez mai mult de atat…

Am mers, am cantat, insa singurul cantec pe care il puteam fredona – se invartea ca un disc stricat in capul meu – era melodia d-lui Tudor Gheorghe

Am reusit sa trec granita, fara nicio problema – nici nu era sa imi desfaca granicerul tot rucascul… si, paradoxal, desi se spune ca pamantul din Vama este murdar si oamenii scarbosi – eu l-am sarutat, ca fiind prima palma de pamant romanesc pe care mergeam dupa doar 4 zile; nici nu vreau sa imi inchipui ce ar insemna sa plec cu lunile sau anii din tara.

Vama Veche – ultimii pasi spre odihna

Dupa nelipsita traditie de baie in mare cu toate hainele de pe mine, si nelipsita bere la Stuf – care m-a lipsit de ultimile monede romanesti care le mai aveam prin buzunar – am cedat si m-am asezat la somn.

Bocancii mei – cei care au dus cu adevarat greul drumului

Astfel am incheiat a doua portiune din drumul meu – Kavarna – capul Kaliakra – Tyulenovo – Shabla – Durankulak – Vama Veche…

Urmeaza si alte povesti de calatorie…

Revin!

T.

Anunțuri

2 gânduri despre „Ziua 8 – „acolo este tara mea…”

  1. giani spune:

    si suspansul creste 🙂
    cate zile a durat pelerinajul ?
    ai scris si pe drum? sunt multe detalii ce dau veridicitate povestirii si starilor despre care scrii…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s